Codruţa Mărginean (Alumni’92)

​

O şincaistă model. O colegă de milioane. Un prieten de mare nădejde. O tânără de mare sensibilitate şi fineţe. Un om extraordinar. Un om cu care am petrecut personal împreuna ore în şir împărtăşind din bucuria ultimelor lecturi, făcând audiţii muzicale sau hoinărind pe coclaurile Văii Roşii, ale Firizei sau ale colinelor din jurul Băii Mari. A petrecut ani buni de studenţie pe băncile a două facultăţi, pe care le-a făcut succesiv şi exemplar, ambele din pasiune şi talent: Matematica şi  Conservatorul (secţia de muzicologie). Un om care s-a dedicat apoi muncii şi unei cariere de mare perspectivă într-o corporaţie IT multinatională, tot la Bucureşti. Aceasta a fost Codruţa. Cei care au avut-o în preajmă îi vor recunoaşte toate aceste calităţi, şi ar putea adăuga multe altele.

​

Codruta, din fericire, mai este încă.  Nu o mai avem însă plenar şi aşa cum mulţi dintre noi şi-o amintesc. Această prietenă a noastră, absolventă a Şincaiului în 1992, a trecut printr-o experienţă traumatizantă în iarna lui 2003,  ale cărei urme sunt vii până şi astăzi, mai ales pentru cei care zi de zi, clipă de clipă, investesc un univers de suflet şi speranţe în a o vedea din nou, aşa ca-n fără-de-preţ amintiri.

​

În iarna lui 2003, la scurtă vreme după cununie şi înainte de Crăciun, Codruţa a fost victima unui accident rurtier teribil, căruia i-a supravieţuit, după luni de bătălii în stare de comă traumatică de grad maxim. Actualmente, la mai bine de 10 ani de la accident, situaţia Codruţei este următoarea: tretrapareză spastică, nu se mişcă, nu înghite deloc (alimentaţia se face printr-o sondă gastrică), e arareori activă. Informaţiile îmi parvin de la mama Codruţei, cea care alături de restul familiei, luptă de 10 ani să o recupereze, deşi progresul vizibil este lent şi anevoios.

​

Codruţa, şi famila ei, este pentru mine exemplul fantastic al luptei dusă cu tenacitate, cu credinţă, cu dragoste neabătută şi greu încercată, dar de aceea tot mai puternică şi mai vie. Căci Codruţa este îngrijită de ai ei chiar acasă la Baia Mare, la domiciliul părinţilor, la locul  ei de baştină.

​

Famila suportă tot acest efort financiar al îngrijirii medicale a Codruţei, care e de atâţia ani susţinut fără răgaz, fără oprire. Costul lunar al acestui efort gravitează acum în jurul a 3000 RON. A susţine acest efort înseamnă sacrificiu enorm, atunci când părinţii trebuie să fie simultan, la o vârstă care nu mai e cea a tinereţii, îngrijitori îndeaproape şi producători şi garanţi ai capitalului financiar necesar acoperirii costurilor aferente îngrijirii.

​

Apelul nostru, către toţi cei care o ştiţi pe Codruţa, ori ba, care rezonaţi cu problemele cu care se confruntă familia ei, care întelegeţi care e lupta care se dă, şi care puteţi ajuta financiar, este să o faceti cu donaţii, lunare sau ocazionale, aici:

​

cod iban:  RO94CECEMM0108RON0544985
titular:  Marginean Domnica Luiza Rodica (mama Codruţei)
Banca CEC, sucursala BM, Bd. Unirii 12A, Baia Mare

​​

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O puteţi contacta direct pe dna Mărginean, pentru a întreba orice, legat sau nu de starea Codruţei la adresa de email : domnica.marginean@gmail.com.

​

Deasemenea, ne puteţi interpela direct şi pe noi, pentru a solicita informaţii suplimentare sau pentru a ridica întrebări legate de cazul Codruţei, la alumnisincai@yahoo.com. Vă rugăm postaţi orice mesaje de încurajare, sau de sprijin, pe postarea similară din pagina de facebook Asociaţiei Alumni.

Împreună, putem face acest efort mult mai tolerabil, şi oferi suport, în special moral, familiei.  Chiar şi doar gândurile noastre de bine şi de însănătoşire pentru Codruţa sunt un imens arsenal în lupta cu boala şi în strădania Codruţei de a-şi croi drum înapoi.

​

Vă mulţumesc în numele meu personal, tuturor celor care aţi ajutat, ajutaţi şi veţi ajuta.

​

Şerban Morcovescu, Preş. As. Alumni Şincai